Cine câștigă? Cine pierde?
În ultimele luni, tot mai multe voci din zona instituțională și din rândul furnizorilor de energie lansează acuzații directe la adresa prosumatorilor, pe tema așa-ziselor „dezechilibre energetice”.
Credem că a sosit momentul ca Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (A.P.C.E.) să explice atât pentru prosumatori, cât și pentru consumatorii de energie electrică din România, de ce apar aceste dezechilibre, de ce costă enorm și de ce România este „repetentă” și la acest capitol și, mai ales, de ce România rămâne blocată într-o zonă gri, unde dezechilibrele sunt prost înțelese, prost gestionate și dramatic de costisitoare.
A.P.C.E. consideră inacceptabil modul în care este deturnată atenția publică de la adevăratele cauze ale dezechilibrelor din sistem și trage un semnal de alarmă: România plătește scump incompetența, lipsa de transparență și interesele obscure din piața de echilibrare.
Ce sunt dezechilibrele energetice?
Dezechilibrele apar atunci când un producător, consumator sau furnizor de energie nu respectă cantitatea pe care a declarat-o în consum sau de livrare. Dacă produci mai puțin decât ai spus sau consumi mai mult decât ai prognozat, creezi un dezechilibru negativ. Dacă produci mai mult sau consumi mai puțin, creezi un dezechilibru pozitiv. În ambele cazuri, costurile sunt uriașe și sunt decontate financiar pe piața de echilibrare, gestionată de Transelectrica.
Cine câștigă de pe urma dezechilibrelor?
Transelectrica, în primul rând, iar Hidroelectrica este „regele din umbră” al pieței de echilibrare datorită flexibilității enorme (poate porni/opri capacități rapid) și încasează sume foarte mari pentru serviciile de echilibrare. Apoi vin centralele pe gaz.
Cine creează dezechilibrele și cine le plătește?
Orice actor din piață poate crea dezechilibre: de la un consumator mic sau mare, de la un prosumator care injectează în rețea mai multă energie decât a estimat, parcurile fotovoltaice sau un furnizor mare care a greșit prognoza de consum a clienților săi.
Problema apare atunci când costurile dezechilibrelor se propagă în lanț: furnizorul le transferă către clienții finali sau încearcă să le acopere din profit, ceea ce face ca factura la energie a clienților să fie atât de mare. Dezechilibrele sunt o gaură neagră în factura de energie.
Cât de mari sunt aceste costuri?
Costurile dezechilibrelor nu sunt transparente. Furnizorii le încarcă în facturi, iar clienții plătesc fără să știe exact. Furnizorii din România nu binevoiesc să ne informeze clar și transparent costul acestora și în spațiul public doar amenință și prosumatorii, și consumatorii. Valoarea dezechilibrelor poate varia semnificativ, dar în perioade de volatilitate mare (ex: iarnă, lipsa vântului, producție fotovoltaică imprevizibilă), costurile pot ajunge la 800–2000 lei/MWh pentru dezechilibre negative.
De ce e România atât de în urmă?
România suferă de un cumul de deficiențe structurale:
• Lipsă de softuri de prognoză performante, accesibile furnizorilor și agregatorilor.
• Rețele învechite, slab digitalizate și nemodernizate.
• Transelectrica nu are un rol proactiv în îmbunătățirea sistemului: nu oferă unelte de simulare, date publice utile sau sprijin în optimizarea portofoliilor. Ca să înțelegi ce postează public Transelectrica, îți trebuie 2–3 facultăți și acest lucru credem că este făcut cu intenție.
• ANRE reglementează în mod conservator, penalizând dezechilibrele fără a încuraja soluții de flexibilitate.
• Piețele intrazilnice și de echilibrare sunt slab lichide, cu participare redusă și intervale de tranzacționare puține.
Ce fac alte țări și noi nu?
Germania, Franța sau Țările Nordice au creat ecosisteme digitale în jurul echilibrării: softuri AI pentru prognoză, agregatori activi, baterii de stocare, stimulente pentru consum flexibil. România abia testează concepte pilot și nu oferă infrastructură digitală reală.
Soluții există. Ce lipsește este voința.
Concluzie
România nu va putea deveni o piață modernă de energie cât timp dezechilibrele vor fi tratate ca o vină și o povară, nu ca o oportunitate de inovare și flexibilitate. E nevoie urgentă de reforme care să transforme acest cost invizibil într-un motor de eficiență și echitate. Altfel, piața liberă va rămâne doar un slogan pe hârtie.
Atât timp cât Ministerul Energiei, ANRE și Transelectrica nu sunt capabili nici măcar să copieze sistemele din vestul Europei, ne întrebăm dacă este vorba de necunoaștere, interese obscure pe piața de echilibrare sau… rea-voință?
A.P.C.E. cere ca pe viitor furnizorii și autoritățile să nu ne mai considere pe noi, prosumatorii, țapi ispășitori ai unui sistem energetic dezechilibrat și învechit, fără legislație modernă.
Dan Pîrșan
Președinte, Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (A.P.C.E.)
contact@asociatiaprosumatorilor.ro
0732 99 29 77
www.asociatiaprosumatorilor.ro
